Pentru ca e unul din adevarurile spuse de vama veche, in care chiar cred.
Pentru ca imi e dor de vama veche si de melodiile lor care imi faceau parul maciuca.
Pentru ca imi e dor sa stau pe plaja in vama, cu picioarele in nisip si sa fiu prietena cu toti oamenii aia de acolo pe care nu`i stiu.
Pentru ca mi`e dor de viata lipsita de griji si de rasul molipsitor dada, cel in hohote si lacrimi.
Pentru ca imi e dor de toti oamenii care mi`au marcat viata intr`un fel sau altul.
Pentru ca imi e dor de zambetul tamp si de strangerea aceea a mainii.
Pentru ca doi berbeci nu pot decat sa se bata coarne in coarne, si prefera sa se ascunda ca strutii.
Pentru ca zambetul tau ma doare.
Pentru ca mi`e dor si doare.
Pentru ca as vrea ca bucuria sa`mi inunde sufletul cum mi s`a intamplat de atatea ori.
Pentru ca imi doresc din tot sufletul sa aleg pe un camp plin de margarete.
Pentru ca mi`as dori sa am o casa la tara iar gradina sa fie plina de flori.
Pentru ca “pace celor care trag sa isi faca o viatza. Sa aveti un cer senin in fatza!” chiar m`a durut. Si ma doare ca tu n`ai inteles de ce m`a durut.
Pentru ca orasul e departe, asa`mi spunea razand cel ce stia de toate.
Pentru ca… povestea merge mai departe… ca vantul din vama veche…