RSS

Arhive pe etichete: oameni…

Lately

Pe principiul „Iesi, copile cu parul balai, afara si rade la soare, doar s-a indrepta vremea” propun sa ne vopsim cu toti blonzi si sa stam numai afara razand spre cer.
Poate, poate vine primavara….

O fetita de 4-5 ani le spunea ieri parintilor ei: „Daca nu imi luati bicicleta de ziua mea, o sa putreziti in iad.”
Speechless.

Toti profii de la ASE sunt idioti sau numai cei de la universitatea unde invat eu? Sau doar cei 3 pe care i`am avut eu profesori in facultate?
Just asking.

 

 

Anunțuri
 
Un comentariu

Scris de pe 7 Aprilie 2011 în barfa mica

 

Etichete: ,

Babe nebune si frunze care cad din copaci si toamna

De felul meu nu prea ma intereseaza ce a facut ala, ce a zis aia, cand s`a gasit ion cu vasilica, etc, nici nu ma deranjeaza persoanele care fac asta, dar ma enerveaza MAXIM (!!!!!) persoanele care`mi tin mie cont de ce si cum.
Adica am o colega la munca, ca sa`i dam un nume am sa folosesc Baba nebuna, asa… fara nici o legatura cu ea si cu viata ei.
Genul ala de femeie, sigur aveti si voi o vecina [cel putin] asa: divortata de la un an dupa maritis, cu un copil pe care l`a crescut singur, si toata ziua buna ziua, si acasa si la munca, sta si pandeste pe cine vine cine pleaca, ce cara, cat cara, cat lipseste de acasa.
Care in loc sa`si faca treburile ei, si sa`si vada de ficior`su ala drogat, imi tine mie cont de ce fac, cum fac, ca ma gasesc cu ala, ca vorbesc cu ala. Si aici simt nevoia sa fiu explicita, ala fiind o singura persoana.
Vremea asta urata de afara imi provoaca o astenie de toamna.

Si frigul asta e al naibii de urat. As vrea sa`mi gasesc un colectiv perfect, unde sa nu mai am de a face cu babe nebune. O sa am un concediu lung si frumos. Luna viitoare,pana atunci… nervi de otel imi doresc.

N`am murit.

Si eu va iubesc pe voi.

Chhh over.

Sursa? meh.ro

Later edit:

Am uitat sa va zic ce`am facut in concediu. Am fost la munte, cateva zile, si la mare de vreo 2 ori. In vama. A fost frumos. Mai vreau.

 
4 comentarii

Scris de pe 21 Septembrie 2010 în oameni...

 

Etichete: ,

Come undone

Da-ne Doamne zapada, ca are cine s-o dea la o parte.

M`am scarbit de falsitate. De ce nu aveti curajul sa apareti fara straiele astea inflorate, si sa nu mai incercati sa fiti ceea ce nu sunteti si nu veti fi vreodata?
Mi`e mila de cei care eticheteaza, doar pentru ca au etichete,  fara sa stie daca intradevar au dreptate. Si fara sa le pese.

*play The Killers – Happy birthday Guadelupe*

Imi sunt urate persoanele care sunt gata oricand sa se schimbe dupa caracterul cuiva. Faptul ca nu aveti coloana vertebrala spune mare lucru despre voi.
Si ma streseaza persoanele care vorbesc doar pentru ca se plictisesc si nu vor sa taca.
Si nu mai spuneti ca cunoasteti o persoana foarte bine, pentru ca, n`o cunoasteti nici pe jumatate, si n`o s`o cunoasteti niciodata prea mult. Pentru ca nimeni nu se cunoaste pe el prea mult. Iar fiecare atitudine, fiecare vorba, este perceputa de fiecare individ in parte.
Dar stiati asta,nu? Ca sunteti toti foarte destepti.
Si mi se pare urat sa tragi concluziile inainte de vreme.
Si mi se pare aroganta combinata cu nesimtire sa faci pe desteptul, poate si interlocutorul este destept, de este in stare sa intretina o discutie, dar nu vrea sa dea peste nas, la fiecare replica.
Nu va place? Nu cititi!
I am not antisocial I just don’t like most people.

 
4 comentarii

Scris de pe 26 Ianuarie 2010 în existentiale, oameni...

 

Etichete:

Un post plin de optimism fata de anul ce a trecut, fata de anul 2010, fata de zilele de luni, fata de multe din persoanele de care ma lovesc zilnic

V`am mai zis ca urasc lunea? Tare de tot?

Oricat as spune`o, am impresia ca nu`i de ajuns. Soc, si lunea ma uraste pe mine. Tare de tot. De ce toate lucrurile se strica lunea?

De ce toate vestile proaste vin lunea?

De ce cei din jur te enerveaza lunea?

De ce unii tin mortis sa descopere ca roata e rotunda, fix lunea?

Ar trebui o zi pregatitoare un fel de ante-luni, zi in care sa ne obisnuim cu ideea ca maine o sa fie o zi urata si anosta, toti vor fi posomorati si somnorosi [daca ar exista ante-luni ar avea timp de dormit!], toti vor avea nervi, si sunt sanse mari ca lucrurile sa ne explodeze in fata.

In alta ordine de idei, care`i faza cu crizele de nervi? Cu posesivitatea, cu niste chestii, niste treburi, nu le inteleg, nu le agreez, si nu le vreau prin preajma, cu atat mai putin facute de altii.

Si de ce naiba ne consideram prieteni daca apelam unii la altii numai la nevoie? Adica tu cand ai nevoie eu sunt ok, dar daca eu am nevoie… nu se poate… ei, crede`ma ca daca esti asa, chiar nu te consider cea mai buna prietena, si parerea mea e sa trecem peste formulele de bun simt, ca nu isi au rostul pentru ca te dau de gol ca numai ele sunt de tine.

Si hai sa nu mai fim perfizi tot timpu` anului, in asa fel, incat de Craciun sa nu fie nevoie sa ne lungim zambetul si sa spunem ca vom fi mai buni, si mai nush cum, ca n`o sa fim, doar pozam, de ochii lumii.

Daca ar fi dupa mine, as alege lunea ziua celor 3 ceasuri rele, nu martea. Cu ce a gresit martea fratilor? Ea doar ne`a scapat de luni. Ce`i gresit in asta?

Lunea urasc totul. Incepand de la ceasul care suna si ma anunta ca trebuie sa ma trezesc, si terminand perna pe care imi asez capul seara, cand trebuie sa dorm.

Lunea as bate pe toata lumea, toti sunt prea insistenti, prea nervosi, prea vor sa ma enerveze, prea ma sacaie, prea se baga in seama, prea ma ignora.

Si nici inceputurile nu prea le agreez, nici macar pe alea de an, si nici pe alea de nici un fel. Esti obosit, dupa ce vreo 2 saptamani mai mult ai frecat`o la rece,si te`ai indopat cu sarmale, ciorba de burta, salata boef, cozonac, sarmale [am mai zis sarmale?], i`am propus mamei cu 2 3 zile inainte de craciun sa vopseasca si niste oua, asa sa fie :)). Si la fiecare inceput de an, tot timpul am pe langa mine o persoana care o sa`mi zica: „ Nu face asa, ca asa o sa faci tot anu`”, „Ai patit asa ceva? D`apai asa o sa`ti mearga tot anu`!” Da` nu mai bine ai disparea tu de langa mine? Lasa sa fac eu asa, sa`mi mearga mie asa, si sa ai tu un an supercalifragilisticexpialidocious.

Si chiar asa, ca sar de la una la alta, n`ar fi mai bine sa nu`si mai dea nimeni cu presupusu` la adresa mea, si la ce fac, si la ce zic, si la cu cine sunt, si la ce gandesc, si la cum gandesc, si la ce zic,si la ce nu zic, si la ce zic cand ma enervez, si la ce zic cand nu ma enervez. Mai bine v`ati baga voi vorbele undeva, sa le tineti bine sa nu le pierdeti, pentru ca pe mine nu ma intereseaza ce pareri aveti, si ce ganditi voi despre nu stiu ce. Cand o sa ma intereseze, fiti siguri ca o sa va intreb, pana atunci… ca la scoala, pliscu` inchis si manutele la spate. La spatele vostru! Si nici nu va dati cu presupusul la adresa mea ca si cum m`ati cunoaste de o viata, ca nu ma cunoasteti de`o viata, si chiar daca m`ati cunoaste, tot  ati gresi.

Pe scurt, nu va dati cu parerea decat daca stiti sigur ca cineva v`a cerut parerea, in rest, sunteti enervati cand o faceti.

Si daca tot imi urati sa`mi aduca Mos Craciun ce vreau, vreau sa nu`mi mai aduca mesajele voastre stresante. Nici de Paste, nici de Craciun, nici de revelion nu le vreau, pentru ca ma plictisesc sa citesc aceleasi lucruri, spuse la nesfarsit, si pe care nici macar nu le urati din suflet, dar le trimiteti sa fie, sa pozati voi in buni crestini.

Si ma enervati ma, tare de tot cand vreti s`o faceti pe corectii, dar in sinea voastra sunteti constienti de ce scarbe si scursuri umane sunteti.

Voi continua lista… intr`o zi.

 
9 comentarii

Scris de pe 29 Decembrie 2009 în barfa mica, oameni...

 

Etichete: , , ,

My passions are infectious

Am venit inapoi acasa. A fost frumos acolo, pentru ca am citit cu picioarele sprijinite de soba, am mancat gutui batute de bruma, si chiar m`am urcat si in nucul ala batran din gradina. De ce? Pentru ca imi era dor. Sa fiu copil.

Ma lasa rece zilele 30 noiembrie- 1 decembrie, si toata tiganeala care este imprejurul lor.
Am sa il astept cuminte pe mos Craciun, si poate am sa`i scriu si o scrisoare. Am fost cuminte. Mi`am facut si temele. Si patul, in zilele de sarbatoare :))

Si pasiunea cu rolele e atat de molipsitoare, incat am corupt si pe altii sa se urce pe role in fiecare seara.

Si nu ma mai intereseaza nimic decat ce vreau eu. In lumea mea, eu decid ce merita atentie.

 
24 comentarii

Scris de pe 1 Decembrie 2009 în barfa mica, galati, oameni...

 

Etichete: , ,

un-fel-de-nu-stiu-cum-sa`i-zic

Dat fiind faptul ca in ultimele zile nu am fost in oras, nu am mai depus cv-uri nicaieri de mai bine de o saptamana. Acum 5 minute:
*telefonul sunand*
o voce de duduie care fuma in timp ce vorbea la telefon, zgomote pe fundal:

– Alo, domnul xyz?
– Mnu, domnisoara xyz.
–  Domnisoara? AAAA da da… domnisoara. V-am sunat sa va anuntam nu angajam femei, numai barbati!
Si pana sa apuc sa intreb cine e si de la ce firma suna, a si inchis.
Mno… multumesc!

Si pentru cine se intreaba ce mai fac, ei bine aflati, ca am intrat si la master. Felicitarile, masa si dansul la caminul cultural.

 
3 comentarii

Scris de pe 16 Septembrie 2009 în barfa mica, oameni...

 

Etichete: ,

Fuse, fuse, si… se duse…

Si uite asa s-au dus si cei 4 ani… cu chefuri noaptea, si dimineti la cursuri, cu bune, cu rele. Cu profesori buni si rai, cu mult, muult ras, cu prieteni buni, cu colegi nebuni, cu scule aschietoare, rulmenti, suruburi, piulite, bucse, discuri si cuzineti, arbori cotiti, arbori de frana, bloc motor, camasa cilindrului, etc :)). Cu profesori care ne-au fost parinti. Cu zile, luni intregi de munca, la cea licenta,  cu cele mai tari petreceri, cu… grupul inginerilor veseli si priceputi :)) … cu multe, frumoase, si cu altele mai putin frumoase… cu certuri, plansete :)), restante date de o mie de ori :)). Multe cafele, mult stres…
Am reusit sa plang si sa rad in acelasi timp.
Cei mai frumosi ani de scoala…
Saptamana viitoare e licenta…iar seara inginerii veseli si priceputi pleaca la mare…
Si uite asa s-au dus cei 4 ani…

 
8 comentarii

Scris de pe 16 Iulie 2009 în barfa mica

 

Etichete: , ,